intr-o nota personala recunosc ca nu-mi plac titlurile dramatice, poate pentru ca o vad ca si o atitudine de a atrage incontrolabil, subiectiv si nu foarte elevat atentia.. Riscul este asumarea acelor ferestre (procent) din posibilitati care ar produce un rezultat inafara celor urmarite sau cunoscute.
scurta introducere
cand ceva devine mai popular decat cunoscut creste tendinta de a pleca urechile la toate opinile acestor influencers decat de a cauta adevarul. Yoga a trecut prin multe valuri de popularitate incat si cartile traditionale te indruma sa nu crezi nimic pana nu confirmi rezultatul prin propria ta experienta.
Yoga
yoga este o practica personala – prea multe sesiuni de yoga la toti teacherii si toate cluburile e asemenea pelegrinajelor in prea multe biserici. S-ar putea deseori sa nu te ajute mai cu nimic, dimpotriva sa-ti impietreasca mintea ca si un scut in jului egoului. Pentru ca sa nu cada in maini / minti gresite persoanele dedicate unei vieti spirituale isi alegeau cu strictete ai ucenici care sa nu le altereze, deterioreze mesajul, tehnicile, efectele; iar daca nu-i gaseau pe acei ucenici, preferau sa nu impartaseasca nimic.
Riscurile practicarii
nimic nu este simplu, nimic nu este complicat, este doar complex, interpenetrand holistic. La putin ani dupa ce au ajuns asanele in U.S. chiar daca perceptia intiala a fost de fitness grupuri din ce in ce mai bulversate de practicanti au inceput sa viziteze India pentru raspunsuri. Unii chiar revoltati de schimbari au inceput sa-si certe chiar “sursele” pentru lipsa de informare si responsabilitate.
Fara tehnica
la inceput a existat suficienta atentie si curiozitate incat sa nu existe deviatii semnificative, astfel ca toate propunerile care circulau in numele de yoga isi pastrau rezultatele, efectele. Toate tehnicile nu erau doar respectate ci era un continuu proces de extractie, de redescoperire, de reconstruire a acestora. O munca continua de studiere a textelor sanscrite, de interpolare a informatilor, de experimentare si confirmare a acestora.
Yoga – riscurile practicarii
nu o sa-ti pierzi sufletul practicand yoga, nici nu o sa ajungi in Iad, precum nici nu o sa discut despre aceste aspecte in ceea ce urmeaza, cat voi incerca sa metionez ceva semnificativ din anumite capitole din yoga si unele posibile riscuri acolo. Voi lua initial unele trepte descrie de Pantajali in sistemul propus – ahtanga yog – iar apoi poate voi atinge usor si alte drumuri in Yoga.
Yama si Niyama
desi aceste control-observabile aspecte din yoga in momentul implinirii unora dintre ele se amintesc mai mult beneficile – ca un semn al confirmarii, prezentei – ne este amintit ca uneori viata profesionala poate fi impotriva implinirii acestora. Respectiv, implinirea lor ar putea afecta locul de munca. Sa ne amintitm de “lunga” discutie pe care a avut-o Krishna cu Arjuna pe campu de lupta si nu doar de job-uri contemporane in care e greu sa te manifesti complet non-violent, mereu pe drumul adevarului, cu o atudine ne-agonisitoare, ne-pofticioasa, mereu implinita… etc. Intr-un final se poate instala o distonanta cognitiva, asa ca este ori job-ul ori yama si niyama, ori recuperarea drepturilor regale ori pierderea luptei (si misiunii spiriutale).
Asana
fara aplicarea cel putin partiala a conceptelor din yama si niyama, Asana e asematore cu aruncatul semintelor (practicii) pe pamant in anotimpuri neprielnice.
Am avur chiar o intrebare recenta, una din motivatile acestui articol:
In ce masura practicarea incorecta a asanelor poate crea mai mult rau decat bine?
asana:
Incep prin a aminti ca asana inseamna postura meditativa. Desi multi prefera reducerea traducerii la poastura sau asezatura, alte sinonime alte cuvantului reconfirma conceptul lui Patanjali in care asana este o postura confortabila si stabila, usor de mentinut. Minimalizarea cuvantului la termenul de postura ma inspira insa sa va fac urmatoarea paranteza: daca noi ne-am intalni acum 5000 de ani pe strada si eu as avea un caine si m-ai intreba ce e asta si eu ti-as zice yorkshire terrier, avand in vedere ca tu n-ai vazut vreun caine pana acum.. ce sens ar avea sa-ti descriu tipurile de terrieri? Pentru inceput daca intelegi ca e caine poate fi de ajuns 🙂 In B.G. VI se vorbeste in special despre meditatie iar cand este amintita postura cuvintele folosite sunt legate de pastrarea coloanei vertebrale perpenticulara cu solul.
In textele traditionale asanale sunt impartite in 60% meditative sau pro-meditative (care ajuta la exprimarea posturilor meditative) 20% relaxare, 10% echilibru si 10% altele.
incorect:
asana nu reprezinta o postura finala ci drumul spre acea postura este la fel sau mai semnificativ. Aspecte al practicarii incorecte a asanelor este legat de alinierea posturala in cele 3 planuri impreuna cu neintelegerea distributiei de greutate, amestecate cu lipsa cunostintelor bio-mecanice gen libertate de expresite articulara, compresia oaselor etc. pot duce intradevar la accidente serioase. Deseori in yoga amintim ca intr-o postura, atat corpul cat si mintea si respiratia trebuie sa fie prezente in acelas punct, altfel dam nastere unor factori de stress nociv, experimentand dureri, etc. As mai aminti si de alte aspecte asupra modelelor in care lucreaza sistemul muscular, nervos, conjuctiv, endocrin, etc. dar nu sa deschid toate cutiile Pandorei. Ideea e ca spatiu de a gresi, de a practica ceva incorect este – iar cartile desi pot ajuta nu cuprind toate detalile, situatie pentru care se recomanda invatarea prin impartasirea experientei (clase / cursuri de yoga); pentru a avea toate simturile prezente in momentul exprimarii unei posturi, nu doar vazul.
practicarea incorecta a asanelor poate crea mai mult rau decat bine?
daca prin incorect am colecta mai mult elementele precizate mai sus atunci am vorbi cu o extensie mai larga spre accidente, dar.. “sa precizam putin mai clar acest aspect [..]” a continuat sa ma intrebe aceasta doamna, pe care am intrerupt-o cu urmatoarea idee: parcursul spre implinirea unei asana nu reprezinta o practicare incorecta.
Daca intelegi in ce directie trebuie sa pasesti sa te intalnesti cu o asana, tot ceea ce intampla si pana atunci este o exprimare de beneficii. Asana nefiind insasi exprimarea finala a unei posturi, la randul ei si ea se poate trasforma intr-o Mudra.
continui prin iterarea intrebarii re-proposa de aceiasi doamna:
daca nu stiu cum e pozitia corecta si eu fac o asana [..] dar nu stiu niciodata [..] dar in fiecare zi faci de multe ori [..] intr-un fel progresezi ca ceva devine mai elastic [..] dar daca nu este orientata spre acea postura [..] e oarecum o practica inutila [..] care-i rostul?
posti sa faci un lucru 20 de ani si sa nu se intample nimic..
Asana vrea sa-ti readuca libertatea expresiei de miscare cu care te-ai nascut. Exagererea prin practicarea repetata intr-o directie gresita poate sa-ti creeze libertati unde nu este nevoie, in locuri in care constrangerile iti protejeaza corpul.
Insa ceva ce face cu adevarat diferenta este in atitudinea cu care facem aceste posturi.
Inceputurile mele in yoga au pornit ca participant la clase de pilates iar apoi la clase de yoga fara sa inteleg clar o diferenta intre ele, decat sa recunosc ca yoga era sursa sau o sursa de inspiratie pentru pilates. Intr-un final, dedicatia mea m-a facut sa caut pe internet tot felul de filmulete sa ma plictisesc uneori la ore, sa cer mai mult.. si intr-un final sa ajung la un workshop pe yoga, apoi au fost trainingurile in India… insa tot ce am dorit a fost sa fiu o resursa in yoga, sa cunosc atat de adanc incat sa pot sa impartasesc (celora care s-ar fi regasit la fel de infometati ca si mine).
Svadhyaya – Self-Study – aceasta este atitudinea cu care se intra in Yoga, cu care se practica totul, inclusiv asanele (face parte din Niyama).
Exista intradevar cursuri si training-uri insa esenta este sa te transformi in profesor pentru tine insuti cu ajutorul observatiei. Sunt posturi pe care le-as putea gasi in 100 de resurse (carti, site-uri, etc) spre exemplu: cobra – si experienta mea, tehnica sau detalile pe care le-am inteles sa nu se gaseasca in nici 10%. Asta un inseamna ca postura nu este cunoscuta si de altii ci mai mult ca resursele mai mult sau mai putin constient nu vor oferi decat o mica orientare pe drumul pe care o postura il propune. Altfel ne-am regasi la fel ca si Iyengar sa scriem cate vreo carte pentru fiecare.
Deci cu o intentie corespunzatoare inclusiv inceputuri gresite pot duce pe dumuri pline de lumina. Pe de alta parte, la fel de dezastruoasa este repetarea unei greseli.
“Insanity: doing the same thing over and over again and expecting different results.” Einstein
Iar apoi mai este si ideea de mai jos la care nu merita sa mai comentez:
Pranayama
aici e mai simplu de povestit, riscurile sunt atat de mari incat toate cartile traditionale in momentul cand iti descriu tehnicile sublineaza necesitatea de a invata aceste tehnici de la un guru sau, zic eu – avand in vedere complexitatea termenului, ca sensul aceste mentiuni face trimitere catre o persoana practicant devotata a acestor tehnici. In respect cu aceste informatii, cele mai multe emotii le-am avut cand am sustinut un workshop exclusiv pe praayama – nu doream sa ajunga slide-urile cu informatii mai departe de cei prezenti, desi imi place sa impartasesc, aici imitarea, incercarea unora din ele le consider suficient de periculoase.
Din experienta personala am inteles ce inseamna sa asculti respiratile, tehnicile celorlalti, sa empatizezi si sa intelegi unde si ce se intampla cu corpul lor, unde se plimba si cum ajunge sa se manifeste respiratia si prana.
Pranayama insa necesita pe langa Yama si Niyama pastrarea unei Asana corespunzatoare (meditative – coloana vertebrata perpenticulara cu solul), cu o extensie a sustinerii acesteia pentru o unitate maximala de 3 ore. Respetiv prima contraindicatie este practicarea tehnicilor peste o durata de 3 ore consecutive, iar avand in vedere ca recomandarea momentelor de practica este dimineata, miaza-zi, amurg si miaza-noapte.. presupun ca si indicatia e de pauza intre practici de minim 3 ore.
Cand corpul nu are consolidata Asana pentru a exprima riscurile practicarii ne sunt oferite urmatoarele metafore. Corpul poate fi in 3 forme posibile:
- desert – iar cand vantul pranic merge deasupra acestuia ridica tot nisipul in aer, schimband nu doar forma (corpului) cat si intoxicand vantul (energia)
- munte – cand ai o pozitie consolidata in asana si nici un factor extern nu te poate deranja (pratyahara)
- ocean – cand prana curge asemenea raurilor intr-un ocean, linistit, modeland fiecare sursa – respectiv cand poti linisti respiratia celorlanti, momentul in care reda si invata din experientele tale in pranayama
O dimensiune a extensiei pranice se manifesta ca o atmosfera in jurul nostru. Daca atmosfera Pamantului cand curentii de aer se misca regulat, uniform, da nastere la aceasa explozie de viata si anotimpuri.. la fel dezechilibere se pot dezlanui in catastrofe, uragane, tornade etc. O practica incorecta de pranayama poate introduce aceste efecte.
Pratyahara
doar cateva mentiuni.. pratyahara inseamna controlul simturilor si nu este un sinonim cu brahmacharya desi au aspecte interpenetrante. Sunt tot felul de persoane care incearca sa-si anihileze unul sau mai multe din aceste simturi in speranta ca odata redus din frontul senzorial capitolul, treapta e mai usor de trecut.
Unul din cele mai importante organe de simti de controlat este ochiul. El introduce cele mai multe iluzii in corp si deseori se fac mentiuni ca nu e suficient sa fi vazut ceva pentru a accepta ca s-a intamplat, sau ca este real.
Kriya
chiar daca kriya vorbeste despre purificare corpului nerespectarea indicatilor din aceasta categorie de tehnici poate fi nesanatoasa. Imaginati-va sa introduce-ti in nas apa nefiarta, nepurificata care odata blocata la nivelul sinusurilor poate trezi infectii.
Mantra
mai putin cunoscut este faptul efectul mantrelor vedice depide de o intonare corecta a acestora, altfel ele pot duce chiar la imbolnaviri / dezechilibre energetice. In respect cu aceste mantre vedice, sunt scoli care au incetat in a mai le mai preda in TTC (cursuri). Spre exemplu exista si o conceptie impartasita ca Gayatri un trebuie intonata de sexul feminin.
alte drumuri Yoga inafara de Raja Yoga / Hatha Yoga, respectiv Jnana, Karma, Bhakti isi au de asemenea tehnicile si riscurile lor insa nu o sa ma mai extind aici, acum despre ele.
Fara Tehnica
am primit insa un comentariu dragut la urmatorul video si am sa scriu totusi cateva cuvinte despre tehnica:
am sa despart din comentul care m-a inspirat: “yoga is enlightenment. new energy has evolved. we are allowed to change with it and hence bring yoga to our hearts with greater ease. as long as we stay passionate about consciousness/enlightenment there is no india and there is no america. there is pure joy and allowing it to happen through movement. this is what i feel in my heart.”
“new energy has evolved”
atat combinatia “new energy” cat si “energy has evolved” sunt de fapt niste antonime plonasmatice.. nici in spiritualitate (Prana, Qi sau Duhul Sfant) n-au fost vazut vreodata muabile dapoi noi.. precum si in alte stiinte cand vorbim de energie ceea ce se schimba este sursa si in functie de asta putem avea unitati diferite de masurare, in plus mai amintim un principiu cel de conservare a energiei.
“we are allowed to change with it”
oare ne referim la faptul ca mai avem 63 de ani si iesim din dwapara yuga? Respectiv o sa ne intalnim cu o exprimare mai inalta a tuturor organizemlor vii.
“there is pure joy and allowing it to happen through movement”
as intelege ca directia era defensiva fata de yoga flow.. un tip de constructie a claseler mai “vestica” (amintint ca ashtanga a fost indirect tot pentru “vestic” conceputa) care sper ca unul din obiectivele sincere este, prin complexitatea miscarilor care o propune, adunarea atentiei in corp – reducerea acestor monkey jumps. Well.. chiar daca si personal sustin clase cu o propunere asemanatoare, ele nu reprezinta o forma mai intalta, mai avansata, mai evoluata de yoga – nici macar noua. Nu reprezinta o metoda de a calma mintea ci de a o pacali pentru o durata de timp, la fel de usor si chiar mai eficient am putea sa instalam clopotei / clopote sau sa le cerem sa vina cu ele la ore si sa le penduleze 60 de minute.
avem de vreo 150 de ani aceasta metoda si nu avem nici un contemporan mai luminat care sa sustina ca e o metodata de “citta vritti nirodha”. Nu zic sa o indepartam ci doar sa ne indreptam atentia si spre alte capitole sau tehnici care ne lipsesc.
in videoclip apare la un moment dat:
“Technique do the benefits. Wrong technique [..] wrong benefits. No benefits”
ca e vorba de yoga, inot, arte martiale sau chiar aerobic – clasele nu se numesc show-off, work out ci cursuri, teaching. Instructorul impartasing in cele 3 forme de comunicare: informationala, motivationala si coaching. Pana si clasele care sunt mai fara tehnica intra in categoria de tehnica numita “free style” unde exista libertatea de a alterna intre posturi, pasi sau stiluri atent construite. Iar unde nu este tehnica, nu este teaching, nu este drum, discutabil daca exista vreun un self-discovery si atunci de unde benefits?
Riscul pe care il regasesc in prea mult dinamism este lipsa cunoasterii bazelor, asane si alte tehnici ne-executate corect, unde repetitia acestora poate duce in mai grave directii. Nici in aerobic nu se trece la un alt pas pana cel initial nu a fost invatat de 80% din participanti, nu se trece nici macar la variatia lui. Sa nu mai vorbim de respiratii si de activarea exclusiva simpatica a sistemului nervos autonom.