ISBN 973-96045-8-7
A trai in yoga – Y. Chateau-Jobert, traducere Alexandra Novaru,
Antet XX Press, Bucuresti 1993
Pentru inceput, debutantul vede o singura denumire: yoga. Cu cat aprofuneaza, mintea lui va lua cunostinta si de alte dehumiri.
Hatha Yoga, Karma Yoga, Raja Yoga, Jnana Yoga, Bhakti Yoga, Tantra Yoga.
Ashtanga yoga este progresia cu opt puncte, propusa de Patanjali, care a trait aproximativ cu 2 secole i.e.n. El a scris 905 sutre (comentarii ale vedetelor, care sunt traditia doctrinala si tehnica yoga), repartizata in patru capitole.
- Yama – control
- Ahimsa – respect si tragoste pentru tot ceea ce traieste (sa nu ucizi);
- Satya – adevar (sa nu minti);
- Asteya – detasare
- Bramacharia – puritate in absout (absitenta sexuala)
- Aparigraha – neacumulare de bunuri materiale
- Nyama – disciplina
- Saucha – curatenie, puritate
- Santosa – bucurie, egalitatea a sufletului
- Tapas – asceza
- Svadhyaya – studiu
- Icvarapranidhana – cautarea absolutului
- Asana – postura (pozitie stabila a corpului);
- Pranayama – control al energiei prin respiratie, disciplina a respiratiei
- Pratyahara – concentrare pe simturi, retragere a simturilor
- Dharana – concentrare a gandului intr-un singur punct, fixare a spiritului;
- Dhyana – extaz, meditatie
- Samadh – enstaza, staza, conjunctie (transa meditativa, experienta ultima, preliminara eliberarii).
Hatha yoga si Raja – Yoga
Primele patr numere reprezita Hatha Yoga (04), ultimele patru numere reprezinta Raja Yoga (05). Toate formele de Yoga sunt apte de a ne purca catre depasirea de sine. Astfel, avantajul deosebit al formei Hatha Yoga este de a face ordine in corpul nostru, acela al formei Raja yoga de a face ordine la nivelul mentalului si acela de yoga, in general, de a face ordine in viata noastra.
Bhakti yoga
Este calea dragostei si a pioseniei fata de orice fiinta. Printr-o dragoste constanta fata de tot ceea ce respira, individualitatea transcede personalitatea sa limitata, pentru a atinge planul spiritual
Jnana Yoga
Este calea intelectualilor, a filosofilor. Ea este strans elgata de identificare. Ea nu se obtine numai cu intelectul, ci cu intreaga fiinta. Este vorba ca, printr-un efort continuu de discernamant, sa se ajunga la o costiinta – ca o iluminare puternica – menita sa nu se lase inselata de iluzie.
Karma Yoga
Este calea eforturilor, calea actiunii printr-o practica dezinteresata, fara egoism. Savarsind o indatorire fara o atasare puternica sau o dorinta pesonala pentru rezultatele actiunii, yoghinul isi purifica spiritul si devine un instrument prin care planul divin de lucru este indeplinit. Astfel, el isi transcede individualitatea si experimenteaza constiinta pura (07; 08)
Tantra Yoga
Este o metoda prin care se trezeste si se conduce energia corpului spre scopuri spirituale. Exista tot atatea forme de yoga cate fiinte exista. Fiecare cu calea sa.
Yama inseamna control
Exista cinci practici ale controlului de comportament fata de lumea exterioara:
- respect fata de tot ceea ce traieste si dragoste (sa nu ucizi)
- adevar (sa nu minti)
- detasare (sa nu furi)
- infranare (abstinenta sexuala)
- necumulare de bunuri sau materiale
Ahimsa inseamna respectul si dragostea pentru tot ceea ce traieste
Daca fiecare dntre noi am fi pastrat cordonul ombilical care il lega de parintii sai, am fi inteles mai bine fraternitatea si unitatea lumii.
Lupta pentru viata devine lupta contra celorlalti.
Unii oameni se sprijina pe ceea ce este legal pentru a refuza ceea ce este moral. Altii isi petrec viata cladindu-si un imperiu de iluzii, construit pe bani, beton sau lege, tezaurizand si mizand pe puterea necontrolata a bsnului, a fortei, a inteligentei.
Violenta – nonviolenta
Pareti incurcat de cuvantul “nonviolenta” si de acceptia care i se da intetionat sau din lipsa de discernamant. El este o traducere proasta din termenul sanscrit “ahimsa”, care inseamna respectul fata de ordinea naturala. Violenta este ceea ce violeaza, care rastoarna ordinea naturala. Pe scurt, se paote face deosebirea astfel: violenta: actiune care antreneaza sau priveste fizic pe altul; nonviolenta: actiune care antreneaza sau priveste moral pe altul. Ahimsa este bazata pe respectul a tot ceea ce traieste si pe dragoste.
Gandhi
A fost marele personal modern reprezentand ahimsa, cuvantul tradus prin nonviolenta. Negatia priveaza cuvantul ahimsa de sensul sau adanc pentru al face opusul violentei. A nega un fapt nu inseamna a-l rezolva; ahimsa nu este un refugiu in pasivitate, cu o invitatie staruitoare pentru a face sa scada in sine orice veleitate de violenta.
Aceasta forta este o hotarata renuntare de a intra in cercul infernal al tentatiilor care declanseaza, neindoielnic, mai decreme sau mai tarziu, violenta.
Satya inseamna adevar
Yoga nu se adreseaza celor blazati, ci acelora care cerceteaza, care sunt insetati sa cunoasca adevarul, a caror intentie sincera, a caror tinuta fizica si morala duce la o practica serioasa, la un angajament. Iata, deci, orientarea catre yoga, un angajament din cel mai constient spre cautarea adevarului.
O cunoastere fenomenologica
Inetresul pentru yoga legat de o cunoastere livreasca sau intelecutala este consacrata unei cunoasteri fenomenologice – adica a unei cunoasteri care se refera, mai intai, la o senzatie, la un trecut, la o experienta.
Pacatul
Inseamna a fi constient intr-o situatie falsa fata de sine.
Asteya inseamna detasare (sa nu furi)
Aceasta obligatie ne indeama sa nu ravnim, sa fim cinstiti. Aceasta indrumare are ca scop respectul fata de avutul altuia.
Detasarea
Este, in acelas timp, lipsa de cupiditate, de neacumulare de bunuri materiale, renutarea; ceea ce nu inseamna a te priva de ceea ce este esential.
Copiii nostri
Copiii nostri sunt vlastarele noastre, nu propietatea noastra. Planul spiritual este infinit. Atasarea, trecutul, sunt o limita.
Yoga – existenta in existenta
Unii considera, fara temei, ca profesorul de yoga trebuie sa predea invatatura sa gratuit, deoarece lui ii place ceea ce face, pentru ca nu este vora de un act comercial, pentru ca punctul sau de vedere il dezleaga de vreun profit, pentru ca este vorba de o actiune sociala sau pentru ca el daruieste ceva vital la care are dreptul toata lumea.
Dar toti acestia sunt, de fapt, zgarciti cu ei insisi. In virtutea unui spirit de echipa sau de casta, ei pretind o generozitate numai dni partea unuia si cer sacrificiul unuia in avantajul exclusiv al altora.
Trebuie sa fii liber de a avea
De fapt, banul nu este de dispretuit. El este un mijloc de schimb comod si reprezinta o energie pe care putem s-o folosim in slujba planului spiritual, ca un beneficiar.
Invatatura yoga creaza o obligatie celui care invata fata de cel care preda? Nu, pentru ca cel care preda cere o retributie si pentru ca adevarul nu se targuieste.
Dreptul la proprietate
El decurge din notiunea de spatiu vital; astfel, animalele isi apara “teritoriul” lor. Care este baza de calcul a spatiului vital? Nu exista o legatura intre cusca soarecilor sau a cobailor si acelea pe care birourile de studiu ni le propun pentr propria noastra folosire?
Bogat – sarac
Nu avem dreptul sa spunem ca suntem saraci; exista intotdeauna altii care sunt mai saraci decat noi. Nu avem dreptul sa spunem ca suntem bogati; se poate spune numai ca avem.
Bramacharia inseamna puritate in absolut
Este puritatea in raportul cu Fiinta, cu cealalt; inocenta si lipsa de calcul.
In numele dragostei
Oamenii se bat si se omoara in numele dragostei si astfel viata este batjocorita si devine un esec. Civilizatia noastra, care pune intotdeauna mai presus “dorintele” si cerintele comunitatii decat pe acelea ale individului, deposedeaza persoana de calitatea sa si de nevoile sale unice in beneficiul consideratilor calitative sau normative. De acum incolo, nu poti fi considerat ca egoist? Daca este in cautarea satisfactiei tale intime (calmul, senitatatea, placerea de a trai, de a simti, de a judeca, de a te bucura, extazul, enstaza, plentitudinea), nu.
Aparigraha inseamna neacumulare de bunuri materiale
Dorintele se succed, dar noi ne putem elibera de ele fortandu-ne sa le secam izvorul.
O alimentatie sobra
Este, probabil, o lege a evolutiei ca parintii nostri vor sa dea sau sa transmita ceea ce e mai bun copiilor lor, dar noua noastra stiinta, incompleta sau rau primita, ne-a facut sa pierdem incredere in puerea unei alimentatii sanatoase (neconservate), in puterea unei alimentatii sobre, in puterea uei hrane care sa apare corpul si sa-i confere o mai puternica imunitare – un teren atat de rezistent incat boala nu se va putea instala.
Omnivorul
Adica cel ce mananca de toate sau orice este o specie pe cale de disparitie. El moare de tanar din cauza unei criza cardiace sau de cancer. Este supus migrenelor, reumatismului si infectie. Este clientul cel mai “serios” al emdicilor, al chirurgilor si al psihiatrilor.
Tot ceea ce depaseste
Cantitatea utilizabila a fiecarei categorii de alimente devine reziduu si incarca peste masura organismul. Ca urmare a unui proces de autoaparare a organisului aceasta se forteaza sa compenseze efortul de hrana printr-o slabire a functilor de digestie si asimilare, o adevarata boala de adaptare.
Leucocitoza digestiva este o reactia a organismului care se declanseza de fiecare data cand se consuma o hrana coapta sau conservata in cutie.
Ne identificam cu ceea ce absorbim
Cand ne alimentam, scoatem ceea ce este esential din alimente, ceea ce va servi hranei, regenerarii si inmultirii celulelor noi, pentru a inlocui celulele moarte. Astfel, in sapte ani noi vom fi complet transformati.
Sutem ceea ce mancam
Unii oameni s-ar putea cponfunda cu niste butoaie. Folosim desinfectante, deodorante, parfumuri, fara sa e dam seama de putreziciunea (alimentara) pe care o introducem in coprul nostru. Riscam sa mirosim la fel ca si lada de gunoi. Ne facem griji despre ceea ce parem, cand am pierdut notiunea despre ceeac e suntem.
Nyama inseamna disciplina
Exista cinci indicatii ale discipliei ce trebuie urmate:
- curatenie – puritate
- bucurie – egalitatea sufletului
- austeritate
- studiu
- cautarea absolutului
Vointa
Este forta cu care evocam scopul. Nu ne lasam in seama altora pentru a ne indeplini indatoririle si a gasi calea desavarsirii noastre. Viata nu este mediocritate. Viata este idealul pe care il duceti cu voi.
A vrea fara a dori. Vointa fara eforta.
Nu ne revoltam contra legii naturale, cu o dominam respectand-o.
Unii vor sa “vada”
Acestia sunt amantori de curiozitate, timizi sau prosti. Oamenii care practica yoga nu sunt “animale de targ”. Nu este vorba de o demostratie.
Diferitele aspecte ale practicii noastre sunt exercitii care nu vor sa fie, in mod deosebit, intelese ca figuri artistice, ritmice, dinamice, lente, spectaculoase sau sobre. Ele ne ajuta sa indemplinim legile naturale, sa ne desavarsim.
Nu este nimic de vazut.
Saucha inseamna curatenie, puritate
Este vorba despre purificarea fiecarui nivel al fiintei noastre pe plan fizic: alimentatia; pe plan eteric: energia; pe plan mental: lecturie, ideile, visurile…
Krya Yoga
Cuprinde tehnici de curatire interna: pentru nas, stomac sau intestine.
Puritatea morala
Este favoarea de anu gandi raul; inocenta.
Sanatatea este un echilibru
Corpul tau nu este un mediu aspetic. Microbii si virusii exista peste tot. Microbii nu inseaman nimic, terenul este totul. Vaccinarile produc bolnavi, indadaptati sau cu deficienta mintala, scad rezistanta la boala si pregatesc prin neajunsurile genetice pe care le determina, generatiile viitoare.
Noi dorim o conceptie pozitiva si sintetica a sanatatii si a prevenirii bolilor. La acelasi nivel de viata, bolile evolueaza dupa curbe paralele in tarile vaccinate, ca si in tarile nevaccinate.
In lipsa vaccinurilor epidemiile regreseaza in toate tarile al caror nivel de viata se ridica. Cu toate vaccinarile, epidemiile nu regreseaza in tarile in care conditile de igiena si nivelu de viata se opun. Noi nu suntem sistematic impotriva vaccinarilor, ci contra vaccinarilor sistematice.
Toate creaturile naturii, manifestarile ei chiar si cele mai umile, microscopice sau uriase participa la o ordine care nu lasa nimic la intamplare.
Santosa inseamna bucurie, egalitatea sufletului
A cultiva sentimentele ceresti
Adica: pacea, calmul, bucuria, speranta.
In momentul cand “sangele nostru nu face decat un circuit”, observati ca aceasta reactie nu este decat o reactie la o perceptie, o reactie reflexa, o reactie fizica.
Singuratatea
Chiar daca yoghinu are o mare constiinta despre legatura dintre oameni, el poate resimti un sentiment de singuratate in masura in care nu poate imparti aceasta dragoste decat cu un mic numar de persoane. Singuratatea este cu atat mai groaznica si insuportabila cu cat ea este realitatea lumii in care traim, in timp ce dragostea pare o iluzie. Noi traim, cel mai adesea, intr-o lume artificiala, in care iluzia are aparenta adevarului, in care iluzia inlocuieste adevarul, in care pare ca iluzia poate fi adevarul si adevarul poate fi o himera.
Singuratatea si dualitatea sunt iluzii. Mergem singuri pentru ca suntem “diferiti”. Trezirea la viata spirituala este constientizarea unei legaturi.
Tapas inseamna austeritate
Fiecare a simtit bucuria de a obtine o mica victorie cu pretul unei anumite privatiuni; nu se pune problema de a se supune unui chin, ci de a obtine marea bucurie pe care o procura disparitia liber consmitita a unei dorinte.
Adevarul se descopera, se fortifica in experienta.
Durerea este o experienta. Daca viata se fortifica, se imbogateste in contact cu dificultatile, sa dorim imensa sperata a facultatilor pe care le avem.
Perfectionismul
Expresie extrema a preocuparii noastre pentru mai bine, nu trebuie sa ne faca sa uitam ca trebuie sa fim ai intai exigeti cu noi insine si toleranti fata de altul.
Durerea
Este, in acelasi timp, semnalul de alarma al unei limite ce nu trebuie depasite si posbilitatea de perfectionare.
Suferinta
Este calauza noastra, fiind numai consecinta erorilor noastre.
Chinul
Trebuie sa va doriti viata nui om ingropat de viu, a unui om ars de viu, al unui mort viu? Chin, nu! Detasare, da! moartea dorintelor.
Incercarile
Oricat de penibile, oricat de groaznice ar fi, sunt pe masura noastra. Ele ne sunt date pentru a ne purta catre adevar prin experienta. Noi producem raul de care suferim. El e, fara indoiala, de mai multe feluri Depinde de noi sa observam ce e fals in viata noastra.
Gresiti daca credeti ca yoga va va face o viata mai blanda, mai dulce, mai insesibila.
Svadhyyaya inseamna studiu
Ce este esential in Invatatura? O viziune a lumii in multiplicarea si untiatea creatiei, elgile vietii sanataose, practica drumului interior, regulile de viata in societate.
Educatia se face in fiecare zi
Ceea ce este planul principiului. Este domeniu educatiei religioase, al moralei, al educarii vointei sau al efortului.
Experienta
Ceea ce este planul aplicatiei; este ceea ce a fost trait si verificat de individ.
Ca un animal tanar, copilul incearca sa faca maximum de prostii pentru a-si verifica limitele si pentru ca sa i se spuna ce ii este permis sa faca.
Nu exista educatie fara autoritate. Nu exista nici o morala fara sanctiuni si obligatii.
Traditia
Este ceea ce tatii nostri ne-au transmis. Traditia reprezinta, de exemplu, transmiterea unui mestesug, al unui fel de a face ceva, de a reusi ceea ce intreprinzi, cunoasterea uzuantelor lumii si a regulilor de politete.
Metoda pedagogica
Este tehnica unei legaturi intre elev si profesor, substituindu-se parintilor, care trebuie sa-l conduca catre indeplinirea realizarilor sale. Ea trebuie sa fie adaptata fiecarui elev: o forma care intereseaza, motiveaza, solicita, angajeaza, conduce si formeaza individul.
Copilul se formeaza plecand de la materialele care servesc pentru educatia lui: instruirea, exercitiu propriilor sale facultati.
Profesorul de yoga
Nu poate face nimic pentru noi, in locul nostru. El poate numai sa incerce sa va arate drumul. Yoga este sinonim cu atentie. Yoga este atentia care ne va permite sa ne eliberam de ignoranta spre adevar si prin cunostinta.
Maestrul, esti tu
Trebuie sa evitam a face din yoga o chestiune de persoana.
Este problema debutantului de a se agata de pulpanele profesorului si de a astepta totul de la el. Tu esti singurul responsabil de ceea ce ti se intampla. Nu astepta sa ti se serveasca yoga, destinderea, supletea, forta, bucuria, intr-un pachetel legat cu sforicia.
Nu exista sa crezi sa sa nu crezi
Yoga trebuie sa fie o experienta pozitiva. Nu acceptti ca adevarat decat ceea ce ati experimentat singur. Nu trebuie sa acceptati calm tot ceea ce vi se povesteste. Dezvoltati-va simtul critic, facutatile de judecata si dati-va, in paralel, mijloacele unei experiente (in timp si in practica). Se joaca: nu avem de cad sa jucam. Suntem invitati sa ne traim convingerile in viata de toate zilele.
Insemnari (notite)
Noi nu interzicem sa se ia notice in timpul cursurilor, (unii dintre aceia care interzic au, cateodata, asa de multe ca nici nu mai stiu sa le citeasca), dar riscati foarte mult de a nu putea fi deopotriva “actor”, “spectator” si “stenograf”.
Cartile
Un om poate sa citeasca toate cartile bibleotecii, dar daca el nu citeste in el insusi, el nu va putea sa inteleaga ceea ce este si ceea ce reprezinta.
Totul este de aruncat
Daca n-ati ineles ca yoga nu este un scop in sine, ci un mijloc. Daca sunteti atasati de una sau de alta forma de exercitiu, veti deveni mai degraba un specialist decat un om.
Icvarapranidhana inseamna cautarea absolutului
Sa eludam intrebarile declarand ca ele ne depasesc, ca altii s-au gandit la ele inaintea noastra, ca este vorba despre dogme de credinta?
Noi avem sentimentul ca adevarul este simplu
Nu exista nici un secret. Numai ca noi am pierdut cheile si sensul adevarat al actiunilor noastre si al vietii noastre. Exista un singur adevar, o realitate pe care noi nu stim s-o vedem.
Yoga si politeismul hindus
Yoga nu este o religie. Yoga nu decurge din nici o religie hindusa (religiile hinduse actuale sunt posterioare yogai).
Yoga nu este un sport, cu toate ca unii sportivi folosesc tehnica yoga.
Yoga nu este sofrologie (disciplina psihosomatica ce tine de relaxare si de hipnoza), cu toate ca unii medici folosesc tehnica yoga.
Yoga nu este descoperirea spatiala, cu toate ca unii cosmonauti folosesc yoga.
Toate religiile
Indica faptul ca zeii sunt veiti din alta lume: din mare sau din cer.
Sub diferite forme, toate religiile cred in metempshihoza; chiar religia catolica ce promite paradisul.
“Trimisii lui Dumnezeu” si profetii par a fi contribuit la evolutia si la dezvoltarea spirituala a umanitatii.
Practica caii interioare
Adica a meditatiei, n-ar trebui sa fie un fapt exceptional. Ea este un element esential in echilibrul vietii noastre. Ea leaga cauza de efect. Este baza vietii spirituale.
Asana inseamna postura (pozitia corpului)
Este vorba de a tine constient corpul intr-o pozitie corecta, intr-o atitudine dreapta.
Postura nu are o durata precisa de respiratie – aceste formule putand fi adaptate fiecarui individ.
Trebuie sa invatam din nou totul despre folosirea si functionarea corpului
Postura este mai complete decat exercitiul prin simbolul sau si pentru ca ia parte la repunerea intregului corp in ordine. Pentru exercitiu nu este nevoie decat de adaptari partiale. Acela care se angajeaza in yoga, intr-o postura, trebuie sa se angajeze total in incredere.
Corpul nostru este receptaculul
El este un instrument pentru perfectionarea noastra si avem datoria de a-l intretine bine. El este receptaculul vietii care se exprima prin noi.
Fiecare postura si geometrica perfecta
Scopul principal al posturii este a ne face perfecta folosirea corpului nostru pentru noastra, de a face corpul sa functioneze bine. In idealul ei, fiecare postura este o geometrie perfecta. Ne ajuta sa regasim axele corpului.
Formele creatiei
Prin tehnica posturii – prin posturile al caror termeni sunt foarte evocatori – yoga ne invita sa luam toate formele creatiei: forme spirituale, prin imaginea zeitatilor; forme animale ca sarpele, pestele, lacusta, vasa sau cocosul; forme materiale ca vaporul, arcul, lumanarea, plugul, podul sau muntele.
Yoga ne invita sa transformam, sa preschimbam, sa transcedem. Fiecare postura descopera un aspect al Fiinei si ne invita viata sa ramana mai mult in noi si sa ne insufleteasca mai mult.
Fiintele
Fiintele fac parte din domeniul realului. Pentru a ne reintegra in corpul nostru, prin sensibilitatea noastra, yoga ne aduce in context cu noi insine si cu altii.
Competitia
Yoga nu exclude efortul ca mijloc de perfectioare in raport cu posibilitatea fiecarui individ. De exemplu, inima este un muschi care se fortifica facand exercitii, dar care se invaluie in grasime in lipsa travaliului.
Competitia conduce la un efort exagerat, da efortului o dimensiune inumana si lasa impresia unui rezultat iluzoriu.
Nu exista esec
Exista numai adaptari succesive, progresive. Pregatirea posturii este o ceremonie, care se inchide cu postura propriu-zisa.
In masura in care veti avea rabdare, corpul va va darui destinderea si rezultatul pe care il asteptati.
Elevul invata sa devina propriul sau Maestru
Ajutorul care ii trebuie dat trebuie sa-o suscite captarea constiintei sau sa desfaca un blocaj. Eliberandu-se de limitari, eleveul, invata sa devina propriul sau Maestru. Atitudinea, gestul sunt expresia, incarnarea gandului.
Avantajele
„Maestre, care yoga imi va ridica sanii si imi va scadea burta?” „Oare vara asta voi putea imbraca costumul de baie?”
Aceste intrebari, oricat de justificate ar fi, sunt secundare in raport cu finalitatea omeneasca. Astfel, yoga este o cale de realizare. Postura este poate un pretext pentru respiratie, pentru actul si mecanica respiratorie, pentru un exercitiu de concentrare, pentru a capta prana – energia – pentru a pune corpul in raport just cu diferitele curente de energie, pentru a capta mai bine energia cosmica, pentru a pune la locul ei fiecare functiune a corpului, a progresa, a intarii, a vitaliza; astfel inseamna sa te pui de acord, sa fii in armonie cu Universul.
Yoga poate sa ne dea sanatate, echilibru, sa ne permita sa depasim dificultatile vietii zilnice. Aceste binefaceri sunt minore. Yoga, in esenta, este o atentie, si o disponibilitate la forta spirituala care ne insufleteste.
Cunostintele unui profesor de yoga
Se pot sistematiza cunostintele unui profesor de yoga, numai pe baza unei cunostinte teoretice. Pedagogia, tehnicile de grup, animarea.
Corpul – scheletul – mecanica umana – articulatiile – muschii – ligamentele – pielea – coloana vertebrala – organele – glandele – sistemul sanguin – nervos simpatic si para-simpatic.
Mentalul este un subiect care nu este impartasit de toti.
Aceasta garantie a unei stiinte teoretice este oare satisfacatoare? Nu, ea nu este, deoarece ea nu previne abuzul de incredere, prostia…
Totusi, profesorul de yoga nu se va limita numai la stiinta medicala. El va avea o viziune, pe cat posibil de mare, asupra vietii, in diferitele ei aspecte. Viziunea sa va fi atat calitativa cat si cantitativa. Un punct de vedere al vietii pe care l-ar putea transmite din experienta si ca exemplu.
Locul
Locul in care practicam yoga trebuie sa fie respectat. Un muncitor bun nu-si arunca uneltele dupa ce si-a terminat lucrul. La fel si noi trebuie sa lasam ordine in sala. Asfel, din aproape in aproape, reluam exercitiul de unde l-am lasat, fara neatentie. Sala in care practicam yoga este un loc pentru a face si pentru a intelege. Ea este un loc de reculegere, de unitate si de dragoste.
Pranayama inseamna controlul energiei
Prana are doua acceptiuni:
- sursa de energie a Universului;
- energia continuta in aer, pe care noi o respiram, ai carei ioni negativi ar fi fost un factor important
Trebuie sa captam toate formele de energie prin gura (alimentatie), prin nas (respiratie), prin piele (radiatiile cosmice), prin ochi si urechi (imaginile si zgomotele) si sa le distribuim corect in corpul nostru. Trebuie, apoi, sa gasim si sa mentinem un echilibru. Mai trebuie, inca, sa stapanim cantitatea (alimente), nevoia de a rontai, bulimia.
A respira
Mai ales prin nas este in firea lucrurilor; la inspiratie sa filtram, sa incalzim, sa umezim aerul pe care il respiram, la expirare sa incalzim corpul si sa nu risipim energia.Cornetele nasului sunt prevazute cu o infinitate de receptori nervosi ultrasesibili, care pot decela toate variatiile calitative ale aerului si ne dau o indicatie prin simpatie despre corpul nostru cu privire al miros si asupra calitatii vietii.
Pranayama este, de asemenea, arta “respiratiei”
Adica actiunea mecanica de a respira prin inspirare si expirare. Respiratia dezvolta mecanica respiratorie, face sa se miste articulatile costale, musculatura respiratorie. Pentru a respira bine, trebuie deschis pieptul si, prin urmare, tinerea coloanei vertebrale dreapta. Respiratia este un motor pentru masajul visceral si alunecarea bolului alimentar. Respiratia este o hrana (aproximativ 20000l de aer pe zi) si o energie condusa in corp. Respiratia participa la destindere mai ales prin actiunea sa la nivelul plexului solar.
Exista un metabolism al energiei
Organismul absoarbe electricitate atmosferica, o foloseste si o evacueaza prin piele; cu cat acest metabolism este mai activ prin absortia ionilor negativi si prin evacuarea electricitatii excedentare, cu atat Fiinta este mai “vie” si mai sanatoasa.
Soarele, razele cosmice, masele de apa in miscare si in evaporare sunt factorii principali de ionizare si incarca aerul cu prana. Continutul de prana din aer supus la importante variatii sezoniere si geografice.
Materii plastice
Adica praful si fumul absorb ionii negativi si ne priveaza de multa energie. Vestmintele din fibre sitetice ne priveaza si impiedica pielea de a respira, fara a mai vorbi de intolerantele motorii.
Ele atrag dupa sine umezeala si transformari chimice.
Fiecare dintre noi este detinator
Sau posesor al unei energii proprii considerabile, kundalini. Aceasta energie paote fi folosita ca forta spirituala.
Aeasta forta, ca un sapre incolacit, este situata la baza colanei vertebrale. Utilizata cum trebuie, ea va fi deblocata si se va dezvolta pana isi va atinge scopul si va ajunge in deplina noastra constiinta prin condensatorii de energie pe care ii va elibera.
Corpul este un loc de legatura si de contrast al intestinului gros si al pamantului, al vezicii biliare si al ficatului, al rinichilor..
Anumite practici ca do in, ka po, shiatsu, acupunctura, anumite cantece religioase.. pun de acord corpul si spiritul cu miscarea Universului.
Lumea fenomenala este dualista si ritmata
Ritmul este o forma a dualitatii. Trebuie tinut seama de ritmuri pentru ca ele sunt legile vietii noastre; ca, de exemplu, somnul. Mecanismul somnului se exercita ca alte functiuni ale corpului si trebuie sa adormiti repede. Un pat tare, solid este o garantie pentru odihna buna, oentru ca el permite respiratiei sa se manifeste, musculaturii sa se destinda. Calmul, destinderea, o ambianta fericita si armonioasa pregatesc un somn bun. Dupa cum se pare, noi va trebui sa respectam ritmul pe care ni-l propune natura dupa fiecare anotimp, intre activitate si repaus.
Fiecare dintre noi are ritml sau (respirator) propriu. Pentru a-l respecta, noi evitam situatiile false; goana dupa fericire si taierea respiratie.
Prathyahara inseamna concentrare pe simturi
Trebuie sa procedam in asa fel incat sa nu mai fim afectati de simturile noastre.
Fara teama
Fara frica, fara spaima, noi acceptam perceptiile asa cum e parvin ele. Contactul corpului cu pamantul, mirosurile de orice fel ar fi ele, zgomotele, fara chiar a cauta provenienta si sonoritatea lor, primim tot ceea ce se poate filtra prin pleoapele noastre inchise, receptand toate lucrurile ca fiind de aceeasi natura cu noi insine. Trebuie sa ne punem intr-o situatie mai buna cu noi insine, o situatie de disponibilitate. Acum avem intalnire cu noi insine. Sa fim in armonie cu ceea ce ne inconjoara.
Asa dupa cum un lac poate fi aitat de vant sau urma lasata de vase pe apa, mentalul este traversat de imagini, ganduri sau de asociatii de ideii. Doar calmul, destinderea, pacea, bucuria interioara, plenitudinea sunt in noi. Fara amanare, sa le plasam in aceasta dispozitie a experientei imediate, a seninatatii, a constiintei depline.
Relaxarea trebuie meritata
Nu este vorba despre sugestie sau hipnoza, ci de o experienta veritabila. Cursurile de relaxare risca sa falsifice sipiritul prin pasivitatea subiectului.
O pozitie corecta si confortabila fiind un mijloc, noi trebuie sa parvenim a ne “deconecta” de stimulatiile exterioare pentru a intelege viata interioara. Este o apropiere din ce in ce mai subtila a mecanismelor sensibilitatii si ale judecatii. In aceasta situatie de disponibilitate, de vacanta, putem sa prindem mai bine energiile subtile care trec prin corpul nostru – corpul nostru care este locul de schimb intre energiile cosmice si terestre – si cele care sunt prezente in corpul nostru si carora, de asemenea, le putem sesiza drumul si legaturile.
Stimulentii, imaginile, zgomotul, simturile alimenteaza mentalul, care macina ca o masina materiala.
Destinderea nu este scopul ci mijlocul. Obtinand destinderea musculara, organica sau mentala ne pregatim pentru experienta.
Dincolo de perceptia corpului
Care este din ce in ce mai fina, corpul fizic (forma materiala) in fibrele nervoase, muschii, carnea, oasele, circulatiile venelor sau digestive si sistemele de comenzi nervoase simpatica si parasimpatica, corpul vital (forma de energie) in energia pe care o detinem si depaseste corpul fizic; corpul cauza (viata) principiul sufletuluieste constiinta permanentei Fiintei, a unicitatii sae, a naturii sale absolute, care nu depinde nici de timp, nici de spatiu, nici de legile cazualitatii.
Este yoghinul egoist?
Pozitia yoghinului, care vede mai bnie realitatea si care nu se implica intr-o lume iluzorie, poate fi perceputa ca o forma de egoism de catre orbii care se imping unii pe altii pentru a inainta.
Yoga ne permite o luare de constiinta individuala, datorita careia va lua nastere o eventuala angajare a actiunii.
Dharana inseamna concentrarea gandului intr-un singur punct
Este ultima faza care mai cere cateva eforturi de care mai este nevoie in ultimele doua etape.
Tehnicile de concentrare mentala
Sunt numeroase, cu sau fara suport. Ele trebuie sa fie folosite pentru o mai mare libertate a individului, nu ca o conditionare a intalnirii noastre cu bucuria.
Ele ne invata sa ne concentram. Suportul este obiectul concentrarii (cocetrarea asupra uei atitudini; concentrarea asupra respiratiei; concentrarea privirii asupra flacarii unei lumanari, flori, pom, umbrei subiectului imaginii fintei iubite; concentrarea asupra unui sunet. Trebuie sa transpunem calmul, sa nu ne mai urmarim gandurile. Trebuie sa iesim din procesul mental, datorita interesului pe care il avem pentru obiectul concentrarii.
Tehnicile concentrarii sunt capabile sa ne elibereze puterile adormite, odata cu fiecare exercitiu.
Un timp pentru fiecare lucru
Fiecare lucru la timpul sau. Daca nu putem sa facem totul in ce parte va merge alegerea noastra? Care sunt actele noastre esentiale?
Viata interioara
Este un exercitiu pentru a ne intoarce catre Sine. Cultura, viata intelectuala sunt un adaos care nu poate sa ajute cu adevarat viata interioara. Pentru a reusi, trebuie sa ne eliberam de viata exterioara, de atasare, de ganduri si de vise. Aspiratia vietii interioare este frumusetea care cheama spre a fi descoperita.
Patrundem intr-un desert, un loc in care se sufera de sete (de absolut).
Primim razele pe verticala. Aceasta inseamna sa depasesti timpul. Este rabdarea si vigilenta pentru frumusetea, dar si realitatea, unei prezete.
Dhyana inseamna extaz sau meditatie condemplativa
Asezam meditatia si starea meditativa dincolo de exercitiile de concentrare. Sa nu le confundam cu reflexia asupra unei teme, ca in numeroase exercitii spirituale.
Sa oferim din interiorul nostru Divinului, Supremului, idealul nostru cel mai inalt, toate evenimentele si circumstantele, mari sau umile, ale vietii zilnice si sa oferimca ofranda Divinului, Supremului, idealul nostru cel mai inalt, toate gandurile noastre, cuvintele noastre, actiunile noastre, chiar si in momentul in care le savarsim.
Meditatia
Este o stare de gratie, dincolo de exercitiu.
Exercitiul cere o practica regulata (zilnica). Meditatia nu este un exercitiu destinat celor slabi. Trebuie sa fii puternic pentru a practica meditatia. Ea incepe cu actele cele mai simple.
Exista momente exceptionale in viata noastra, care ne pot face sa banuim extazul – in fata unui spectacolal naturii, in bucuria unui copil, in timpul sau dupa o incercare (fizica) indeosebi de grea… -, un moment de trasparenta in care frumosul sau adevarul se atrag direct.
Cand veti sti sa meditati
Nu este necesar nicidecum sa renuntati la viata activa. Cad veti sti sa meditati, veti crea un curent spiritual care se va raspandi chiar asupra muncii voastre. Ca doua moduri de a exprima aceeasi idee, activitatea viastra va continua pe acelasi plan cu meditatia. Nu mai exista vechea personalitate a omului care continua viata lui activa, deoarece constiinta s-a transferat, putin cate putin, catre acest centru spiritual, care este dincolo de misiunile eului.
Daca Principiul este dragostea?
Daca Dumnezeu nu este Principiul devenit om in persoana lui Hristos, daca Hristos este numai trimisul lui Dumnezeu, iata cazute toate natiunile paternaliste si afective care ne-a asigurat certitudinea. Un Principiu nu poate iubi. Dar daca Principiul este Dragoste, Unitate, Ordine si toate lucrurile sunt puterea si vointa lui?
Cine este Dumnezeu?
Daca nu tinem seama de iconografie, Dumnezeu este o abstractie, un Principiu. Se poate iubi un Principiu? Un principiu poate sa iubeasca? Il respectam, ascultandu-l.
Spiritualitatea
Ea este un cuvant care nu ar trebui sa creeze o dezbinare, nici pe planul rationamentului – intre material si spiritual -, nici pe planul oamenilor. Constiintei umane, spiritualitatea ar putea sa-i apara ca fiind constiinta plina de sine (a Fiintei), care fiind constiinta celuilalt (a Fiintei), manifestare asemanatoare cu realul, cu ceea ce este.
Samadhi inseamna enstaza sau contemplatia care uneste
Sa ramanem trezi, prezenti in prezent, in stabilitatea gandurilor si emotilor, a sentimentelor, in simplitatea interioara care ne permite sa accedem la cunoasterea naturii noastre profunde si adevarate.