Non-violenta..
de multe ori am dorit sa ma las purtat de acest principiu si sa va exprim din dimensiunile lui, insa calatoriile atat de adanci pe care mi le poate inspira m-au lasat in acele stari lungi de non-cuvinte. Avand in vedere ca este mai multa pace, liniste si armonie in univers decat oricine ar incerca sa ne convinga altfel, ne este mai usor sa intelegem ce este violenta si apoi sa observam cum sa o eliminam din meniul zilelor noastre.
Violenta poate fi fizica, emotionala, verbala sau la nivelul gandurilor, fiind la fel de reala indiferent unde se afla. Ea se poate exprima atat spre exterior, dupa cum in grupul Yama incercam sa observam impactul social, cat si in interior, fiind la fel de periculoasa, vatamatoare.
Este o palma mai grea decat niste cuvinte sau ganduri violente? La cum se misca rotitele acestui univers, legea cazualitatii, karma sau la orice ati vrea voi sa faceti apel, nimic nu este mai important sau mai putin important decat orice altceva, fiecare isi are locul lui. Eram “mic” cand unul din teacherii mei imi amintea asta, pentru ca fiecare greseala fiecare ne-atentie poate sa aduca de la sine o avalansa de altfel de evenimente, am inteles cu un pret semnificativ, ca toate sunt la fel de importante.
In religii vorbim de pacate, care este mai mare si care este mai mic, insa si acolo este o poveste interesanta care curge drept marturie aceluiasi inteles.
I s-a cerut unui “invatacel” sa i se aduca de afara cateva pietre mari, cele mai mari pe care le poate gasi si aduce in casa. Zis si facut, acesta a cautat cele mai mari pietre pe care le putea transporta si una cate una a inceput sa le aduca in casa. Apoi i s-a cerut sa aduca cateva pietre medii, din mai multe locuri de mai multe culori, forme, etc. De asemenea nu i-a fost greu sa implineasca si aceasta cerere. Iar intr-un final sa aduca un numar semnificativ de pietre, respectiv multe si mici de afara. Dupa ce toate au ajuns in casa, “invatatorul” ii cere sa le duca pe toate inapoi si nu doar atat ci sa le aseze in acelasi loc de unde le-a luat. Morala? cu cat sunt mai mici (si mai multe) cu atat locul descoperit de acestea este mai greu de gasit, cu atat pacatele mici sunt mai greu de iertat pentru ca nu ti le poti aminti sau gasi forma in care sa le indrepti.
Deci indiferent de planul in care ma desfasor violent, efectele sunt la fel de semnificative atat pentru evolutia spirituala cat si pentru amprenta pe care o lasa in univers.
Nu vreau sa intru in paradigme psihologice insa daca ar fi as amintesc doua curente interesante, una ar spune ca ne-am nascut perfect angelici si invatam violenta si un altul ar spune ca ne-am nascut violenti si ne-am educa ulterior sau am invata reprimarea.
Violenta la nivelul fizic nu consta doar in exercitile brutale pe care le-am putea aplica unor obiecte insufletite sau nu. Instigarea, Consumul, Promovarea si Sustinerea violentei direct sau indirect sunt de asemenea incluse. Cautarea, Expunerea si Acceptarea violentei cad si ele in aceiasi categorie, insa necesita o anumita capacitate de discriminare pentru a intelege cand suntem violenti si i aceasta forma.
Violenta poate fi descrisa si ca depasirea unui nivel de acceptare sau adaptare a unui factor de stress. Atunci cand nu recunoastem aceste limite atat personale cat si sociale dar sustinem un efort, un factor de stress care le depaseste, inconstient suntem violenti.
Din perspectiva Yoga, nimic nu justica violenta, motiv pentru care Ahimsa, non-violenta, a fost asezat ca prim-principiu al structurii ashtanga yog descrisa de pantajali, precum intai-amintita si in alte drumuri yoga, raja-yoga.
Ramane ca tema de reflexie, ce ne indeamna sa fim violenti? Este lipsa de rabdare o forma de violenta? Yoga vorbeste despre Ingorarea ca sursa principala a tuturor suferintelor. Ce sau cat ignoram incat sa acceptam violenta?
Violenta fizica poate fi si o forma de alimentatie, atat sursa cat si cantitate, intentie, destinatie, etc.
Violenta emotionala poate sta si in neintelegerea emotilor, atat o hipo cat si o hiper-reactivitate.
Violenta verbala, in comunicare, nu doar in alegerea cuvintelor, limbii, libertatea de interpretare etc cat daca este nevoie de existenta ei, volumul, densitatea, momentul, mesajul…
Violenta in ganduri este deseori descrisa ca si o ceasca de otrava pe care o bei dar astepti sa moara celalalt.
Violenta poate fi de asemenea o critica, o apreciere sau o comparatie personala.
Sa nu asculti, sa nu fi prezent duce la manifestari violente.
Unul dintre beneficiile asumarii acestei legi este manifestarea unei atmosfere de liniste, armonie in jurul tau… descriindu-se ca daca doi prieteni care ar putea avea un conflict intre ei, de s-ar afla in prezenta ta ar uita – cel putin pentru cel moment – orice disputa ar avea intre ei. Buddha se spunea ca avea o astfel de “atmosefera” in jului lui incat pe 20km se simtea prezenta lui si toate satele stiau cand acesta calatoreste sau se afla in preajma. Ca insasi animalele, tigrul si caprioara puteau beau apa din acelas rau aflandu-se unul langa celalalt.
Fiecare yama si niyama depinde de o intelegere corepunzatoare a principiului de non-violenta, deoarece aplicarea lor necorespunzatoare poate conduce la violenta.
Ahimsa tradusa brut inseamna non-violenta, insa printr-o expresie completa a manifestarii ei s-ar putea spune ca este o practica a dragostei agape.. si totusi desi un astfel de concept nu era strain nici limbii sanscrite nici filozofiei yoga, vorbim despre ahimsa.